Multumesc ca mi-ati raspuns si ca ati acceptat ideia mea. Asa cum v-am scris cred ca multi frati si surori simt aceiasi durere ca si mine.E prea mult daca va rog sa aduceti si in fata Bisericii Dvs. pe fratele meu Sergiu Roman si sotia lui care locuiesc in Roma, Italia. Ma rog si postesc pentru el de 17 ani si parca merge din rau in mai rau. E un om legat de lanturi de pacate grele- dar stiu ca Harul Lui Dumnezeu e mai mare decit pacatul lui. Nu ma deranjeaza daca il puneti pe lista publica de rugaciune, daca este asa ceva.Am vorbit si cu sora Lidia Trutza din Romania, care va roaga sa o aduceti in rugaciune si pe fata dinsei, Eunice Trutza- care este intr-o stare asa de departe de Dumnezeu ca era gata sa isi ia viata. Sunt asa de multi....dragi ai nostri....O daca ne-am da seama ca pe noi ne-a tinut Harul Lui Dumnezeu ca nu am ajuns ca ei. M-am gindit la 3 zile de post si rugaciune .... Credeti ca or sa se implice Bisericile in actiunea asta? Ma rog Domnuli , ca da. Dumnezeu sa va Binecuvinteze.
Camelia
Indemnam toti pastorii sa se asocieze acestei initiative.
Dumnezeu sa ne dea inima Lui fata de acesti fii risipitori.
Daniel Branzai
Apreciez initiativa dvs.de post si rugaciune pentru "Fii risipitori".Domnul sa raspunda la toate rugaciunile de mijlocire, inaltate din inimi sincere si curate pentru copii nostrii care au cazut de la credinta si sunt pe calea pierzarii.Ca un crestin care a descoperit puterea transformatoare a postului si rugaciunii,va spun sa nu abandonati lupta.Dar imi permit prin harul si dragostea lui Dumnezeu ,sa va indrum sa cititi cartile "Rugaciunea cu Autoritate (Rugaciunea cu putere si scop)" si best sellerul mondial "Rugaciunea de Mijlocire", ambele de acelasi autor ;Dutch Sheets. ( Editura ;Alfaomegatv )Citindu-le va ve-ti schimba modul si atitudinea pe care trebuie sa o aveti in rugaciune.Aceasta atitudine a schimbat deja multe inimi si a transformat multe vieti pe plan mondial.Ve-ti gasi in carti cazuri similare ca ale dvs.,cand 25 de ani de asteptare in rugaciune sau transformat in 1-2 ani, doar datorita modului de abordare a rugaciunii si a pozitionarii noastre in Isus Cristos inaintea Tatalui .Si eu sunt unul din cei care foloseste cu cucces de aceste schimbari.Cu dragoste frateascaTraian Restea
Invitat special la inaugurarea Bisericii "Evlavia" a fost fratele Nelu Gug, pastor al Bisericii Baptiste Romane din San Antonio, Texas. Fratele Gug a adus mesajul principal si a vorbit din Matei capitolul 3 - despre inceperea lucrarii lui Ioan Botezatorul, incurajandu-l astfel pe fratele Topan la acest nou inceput de drum.
Pentru disciplina Religie baptistă se organizează, faza pe școala: ianuarie, faza locală: februarie, faza județeană: 20 martie, faza națională: 8-11 aprilie 2010(Reșița). La disciplinele teologice se vor desfășura faza locală: februarie, faza națională: 8-11 aprilie 2010 (Reșița). Olimpiada de Religie baptistă se organizează în colaborare cu Inspectorul de specialitate-Religie din cadrul Inspectoratelor Școlare Județene.
Încurajăm profesorii de religie baptistă din țară să participe la olimpiadă, dând astfel dovadă de credincioșie față de slujba la care sunt chemați de Cristos, elevii putând dobândi formarea de competențe educaționale și spirituale.
Pentru alte detalii și o bună organizare a olimpiadei, cei care au derulat faza pe școală/locală, vă rugăm să confirmați acțiunile menționate, până în 26 februarie 2010 la Liceul Teologic Baptist Reșița, tel. 0255/213254, email saalexro@yahoo.com.
Sursa: Revista Crestinul Azi
| Ortodocșii și catolicii vor serba împreună Paștele în 2010, adică în 4 aprilie, dar și în 2011, respectiv în 24 aprilie, potrivit calendarului Pascal. “Dacă Paștile a fost prăznuit încă de la început de toată lumea creștină, au existat, totuși, în Biserica veche, mari diferențe regionale în ceea ce privește data sărbătoririi.. Aceste diferențe cu privire la data serbării Paștilor au dat naștere la serioase discuții și controverse. Din această cauză, o prima uniformizare a datei serbării Paștilor s-a încercat să se introducă în toată lumea creștină la Sinodul I ecumenic (Niceea, 325 d. Hr.)”, a explicat, pentru MEDIAFAX, părintele Bogdan Teleanu, de la Patriarhia Română. Părinții acestui sinod au adoptat practica cea mai generală, bazată pe calculul datei Paștilor la Alexandria, care se reducea la următoarele norme, respectiv Paștile se va serba totdeauna duminica. Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară (pentru că așa calculau și iudeii data Paștelui lor, de care era legată data Paștilor creștine). A treia normă spune că, atunci când 14 Nisan (sau prima lună plină de după echinocțiul de primăvară) cade duminica, Paștile va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paștile iudeilor, dar nici înaintea acestuia. Sinodul de la Niceea a mai stabilit că data Paștilor din fiecare an va fi calculată din vreme de către Patriarhia din Alexandria (unde știința astronomiei era în floare), iar aceasta o va comunica, la timp, și celorlalte Biserici creștine. Din pricina echinocțiului de primăvară, care nu era fixat pretutindeni la aceeași dată și din pricina imperfecțiunilor legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici după Sinodul din Niceea n-au încetat deosebirile între diferitele regiuni ale lumii creștine în ceea ce privește data serbării Paștilor. Pe de o parte, luna plină de după echinocțiul de primăvară face ca data Paștilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare pe cer în unii ani mai aproape de echinocțiu, în alții mai departe de el. Din această cauză, data Paștilor poate varia într-un interval de 35 de zile, între 22 martie și 25 aprilie. Pe de altă parte, calendarul iulian, adoptat de romani, făcea ca între anul calendaristic și cel astronomic să existe o diferență (ce se cumula de la an la an) de 11 minute și 14 secunde. Papa Grigorie al XIII-lea, la sugestia unor astronomi ai vremii, a îndreptat pe 24 februarie 1582 calendarul, suprimând cele 10 zile cu care rămăsese în urmă anul calendaristic (5-14 octombrie) și restabilind echinocțiul de primăvară la 21 martie. Calendarul gregorian a fost acceptat apoi, treptat, de toate țările occidentale, Biserica Ortodoxă Română adoptându-l în 1924 (de unde celebrarea Nașterii Domnului - Crăciunul, 25 decembrie, în aceeași zi a anului calendarisitic), după ce statul român îl adoptase deja din anul 1919 |
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
|
