RAPORTUL PREȘEDINTELUI ASOCIAȚIEI

Tuturor celor ce n-ați fost la Sacramento,vă dau posibilitatea să citiți analiza pe care am prezentat-o acolo despre starea și lucrarea în RBA:

RAPORTUL PREȘEDINTELUI ASOCIAȚIEI

Mulțumesc Domnului și vouă pentru privilegiul de a încheia acest mandat prezidențial. 2009-2011 au fost doi ani de har și de experiențe frumoase. Mă alătur de acum „foștilor“ președinți RBA și privesc cu nădejde la cei care vor avea cinstea aceasta în mandatele următoare.

Președintele RBA nu este nici mitropolit, nici patriarh și nici papă, ci doar un coordonator al eforturilor și un reprezentant al pozițiilor și direcției pe care mergem împreună. De pe această poziție, iată câteva observații la sfârșit de mandat și câteva recomandari pentru lucrări care ar trebui inițiate pe viitor.

La capitolul observații:

1. Trăim, fie că ne dam seama fie că nu, o schimbare de ștafetă între veteranii lucrării și noii veniți. Mai sunt încă printre noi oamenii care au dus greul lucrării în anii trecuți și din experiențele cărora putem învăța: Teofil Talpeș, Petru Popovici, Victor Kloes, Ioan Ștef, Pavel Nicolescu, Dumitru Toderic, Ionel Păsui, Valentin Popovici, Cornel Drăgoi, Iosif Serac, Iosif Bote, Octavian Doboș.

Alături de ei activează astăzi în RBA păstori tineri, formați și veniți din România după căderea comunismului,

în anii de libertate. Ei aduc printre noi avântul noii generații și contextul contemporan al lucrarii Domnului din România.

Schimbarea aceasta de ștafetă s-ar fi putut face cu dificultate și ar fi putut stârni neînțelegeri. Mă bucur să vă spun că nu s-a întamplat așa și, prin harul și călăuzirea lui Dumnezeu, atmosfera și relațiile dintre generațiile diferite de păstori din RBA este bună și plină de bunăvoință. Asta este o adevărată biruință în viața Asociației și trebuie s-o sărbătorim și să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru ea.

2. A doua observație este în privința numărului de membrii în RBA.  Ca oricare alt grup etnic și ca toate celelalte biserici etnice, bisericile noastre au crescut „de la aeroport“. În ultimii ani însă, statul american n-a fost prea darnic cu numărul de vize acordate românilor și noii veniți au fost foarte puțini. (vezi în Caietul Convenției Rezoluția nr.1)

Pe de altă parte, unii din membrii bisericilor RBA au făcut tranziția spre biserici vorbitoare de limbă engleză. Căsătoriile mixte au dus înspre alte Biserici și Asociații un alt număr de români baptiști. Am observat că unele Biserici au luat inițiativa traducerii predicilor în limba engleză și asta a fost, cel puțin pentru moment, o soluție. Această realitate a făcut ca numărul membrilor bisericilor RBA să scadă. Astăzi avem biserici mai mici și în ultimii doi ani nu au fost plantate prea multe alte biserici. O excepție s-a petrecut în Portland, Oregon, unde biserica păstorită de Nelu Brisc a plantat o biserică dincolo de râul Columbia, în orașul Vancouver, Washington.

S-a întâmplat însă și un fenomen nou în RBA. Biserici aflate în aceeași vecinătate au decis să se unească. Primele două au fost în Vancouver, Canada, unde s-a văzut maturitatea și înțelepciunea celor doi păstori, Aurel Mateescu și Florin Filip, împreună cu cele două comitete. Următoarele două au fost în Miami, Florida, păstorite de George Dancea și Florin Vancea.

Probabil că dacă nu se va schimba nimic în regimul vizelor de imigrare, acest fenomen de consolidare și fuzionare se va petrece și în cazul altor biserici din RBA.

3. A treia observație este despre relațiile dintre RBA și Uniunea din România. În cei doi ani, reprezentanți ai celor două organizații baptiste românești au colaborat foarte frumos și efectiv. Reprezentanți ai Uniunii ne-au vizitat și au participat la întâlnirile noastre și prezentanți ai RBA au fost invitați să participe la întâlnirile speciale ale Uniunii din România. În anul 2010 vicepreședintele Nelu Cinteanu a fost la întâlnirea anuală a Uniunii desfășurată la Curtici, iar anul acesta, ca președinte, eu am participat la Congresul care a avut loc la Timișoara. Pe lângă aceste două vizite, păstori din RBA au fost în România, unde au fost foarte bine primiți, mult apreciați și puși să predice în bisericile de acolo. Colaborarea dintre RBA și Uniunea din România a fost foarte benfică pentru a atenua tensiunea și tulburarea produsă în ultima perioadă de activitatea fratelui Iosif Țon pe ambele maluri ale Atlanticului.

4. O altă observație este despre implicarea RBA în lucrarea bisericilor baptiste române din diaspora europeană. La invitația Uniunii de la București, prin președintele ei Otniel Bunaciu, RBA a trimis în 2010 la Viena pe Nelu Păscuț, ca observator la prima întâlnire pentru coordonarea lucrării din Europa. Anul acesta, un alt repzentant al RBA este invitat să participe la cea de a doua întâlnire de acest gen, care se va desfășura în luna Octombrie la Madrid. Vara aceasta, profitând de vizita la Timișoara, am fost și eu să vizitez câteva biserici din diaspora europeană în Austria și Germania. Am văzut la fața locului că ajutorul dat de RBA până acum a fost folosit cu înțelepciune și este dorit și așteptat și în continuare. Valentin Popovici a fost și dânsul cu un grup muzical prin Europa și s-a întors plin de extuziasm.

5. O altă observație la sfârșit de mandat este în privința atmosferei în care se desfășoară activitatea RBA în contextul social al societății românești. Este evident că în România și în dispora, Biserica Română Ortodoxă caută să-și asigure statutul de biserică cu pretenții „naționale“, aruncând propagandistic asupra tuturor celorlalte biserici creștine un aer de suspiciune și neîncredere. (vezi Rezoluția nr. 2 din Caietul Convenției).

Puțini știți probabil că Biserica Ortodoxă Română a încercat să cumpere dreptul de copyright pentru Biblia în traducerea Cornilescu de la Societatea Britanică, pentru a interzice apoi retipărirea și distribuirea ei printre români. Prin intervenții energice, acest lucru nu s-a întâmplat încă, dar problema este încă deschisă.

Pentru Biserica Ortodoxă, „sinergia“ dintre Biserică și puterea de Stat este o problemă de doctrină. Biserica se pune la dispoziția Statului și Statul este rugat să pună la dispoziția Bisericii tot ceea ce-i poate asigura existența și propășirea. Această tristă influență a Bisericii Ortodoxe asupra Statului Român a făcut ca Biserica Baptistă să sufere mereu într-un fel sau altul. În vremea lui Antonescu, noi eram clasificați răutăcios ca și exponenți ai comunismului. În vremea comunismului, propaganda Stat-Ortodoxie ne-a catalogat drept agenți ai imperialismului american. După căderea comunismului în România, Statul Român înclină să dea un tratament preferențial Bisericii Ortodoxe, în paguba celorlalte Biserici creștine.

Aparatul de propagandă din România și străinatate este din ce în ce mai ostil cultelor neoprotestante. În bisericile RBA au fost probabil reactivați agenții și informatorii de pe vremea comunismului. În tot felul de fițuici și ziare din diaspora au apărut în ultimii doi ani articole defăimătoare la adresa bisericilor și păstorilor baptiști. Unele sunt semnate de persoane care nu au făcut și nu fac parte din biserici și nimeni nu le cunoaște.

Prin bisericile noastre sunt puse în circulație tot felul de scrisori, mai mult sau mai puțin anonime, care încearcă să destabilizeze viața și activitatea noastră, căutând mai ales să distrugă imaginea publică, mărturia noastră în societate, prin specularea unor greșeli inerente pe care le facem sau prin inventarea unor astfel de greșeli care sunt folosite apoi pentru destabilizarea și demoralizarea noastră.

Va trebui să luăm seama de realitatea atacului propagandistic declanșat împotriva noastră și să-l condamnăm ca atare. Va trebui să atragem atenția celor care se pun, cu voie sau inconștienți, la dispoziția diavolului și a acestui aparat propagandistic. Va trebui să fim atenți să ne rezolvăm prompt problemele interne reale, deosebindu-le de atacurile viclene din afară. Va trebui să ne întrebăm în fața fiecărui caz dacă acea lucrare urmărește sfințirea noastră sau sfârtecarea noastră, dacă este spre slava lui Dumnezeu sau dacă nu cumva este în slujba celor care caută să ne distrugă.

Trebuie să spunem încă o dată că problemele bisericilor RBA trebuie rezolvate în perimetrul bisericilor locale prin păstorul, comitetul și adunarea lor generală.

Au existat câteva cazuri în care RBA nu a răspuns dorințelor anumitor membrii sau grupuri mici din biserici care ne-au chemat să rezolvăm problemele semnalate de ei. Amintim și pe această cale că RBA este asociația bisericilor locale autonome și suverane, interdependente în lucrarea comună de mărturie creștină. RBA se pune doar la dispoziția păstorilor, comitetelor și adunărilor generale ale bisericlor locale. Solicitarea de asistență trebuie făcută mai întâi vicepreședintelui teritorial și apoi comisiei pastorale de asistență și îndrumare. Pentru a putea fi reprezentantul tuturor, președintele RBA trebuie ținut deoparte și deasupra stărilor de conflict.

Slavă Domnului că, în ultimii doi ani, marea majoritate a Bisericilor RBA au avut vremuri de pace și de binecuvântare.

Iată acum și câteva recomandări pe care țin să vi le supun atenției la sfârșitul acestui mandat.

1. Recomand discutarea situației cu tipărirea revistei Luminătorul. Suntem una din foarte puținele asociații care stăruiesc într-un astfel de efort. Apariția computerelor și rapiditatea metodelor de informare și comunicare prin Internet a dus la slăbirea interesului pentru publicarea revistelor costisitoare. De câțiva ani, RBA face eforturi stânjenitoare pentru a mări numărul de abonamente în biserici. Banii obținuți din abonamentele actuale nu asigură apariția și distribuirea revistei. Ni s-a sugerat în trecut că ar fi vorba de o nemulțumire în ce privește calitatea revistei. În ultimii doi ani însă, prin angajarea unui specialist grafician de profesie, Marius Șerban din Sacramento, Luminătorul arată mai bine ca foarte multe reviste de limbă română, creștine sau nu. În ciuda acestui fapt, numărul de abonamente nu a crescut semnificativ. Este o problemă care va trebui rezolvată cumva, pentru că în prezent revista trage fonduri din alte activități ale RBA.

2. Recomand continuarea programelor RBA dedicate tinerilor și adolescenților. Taberele anuale de la Colorado au fost un mare succes. Festivalurile corurilor de tineret ținute anii aceștia la San Francisco au fost foarte bine organizate și s-au bucurat de rezultate cu mult peste așteptările noastre. Conferințele misionare organizate de RBYA pe ambele coaste ale Americii au adunat liderii locali ai lucrării cu tinerii și au contribuit la educarea și inspirarea lor.

3. Recomand continuarea preocupărilor speciale pentru copiii din bisericile RBA. Probabil că lucrarea cu copiii a fost și este unul din punctele forte ale bisericilor baptiste. Organizarea Școlilor de Vacanță (VBS) a făcut ca fiecare biserică să poată sluji nu numai copiii membrilor, ci și să facă misiune pentru copiii familiilor de români și neromâni din jur.

4. Recomand continuarea grupării cântăreților și instrumentiștilor din bisericile RBA în coruri și orchestre care să colinde bisericile nu numai în perimetrul RBA, ci și în Europa și, mai ales în România și Moldova. Subliniez meritul pe care îl au în aceste lucrări dirijorii celor două coruri bărbătești mari, Iacov Brâncoveanu (Agape) și Samuel Prelipceanu (Laudă Mielului). Pentru anul viitor, Samuel Prelipceanu intenționează să ducă un cor reunit al tinerilor din RBA într-un turneu european. Dați-i tot concursul și ajutorul de care are nevoie.

5. Recomand continuarea tipăririi Manualului pentru Școala Duminicală. Echipa de traducători de anul acesta, coordonată de Florin Filip (Seatle), ajutat de Aurel Mateescu (Vancouver, Can) și George Bisorca (Portland) au făcut o treabă exemplară.

6. Recomand intensificarea colaborării și părtășiei bisericilor baptiste române locale care se află în zone geografice apropiate. Astăzi, RBA se întinde de la Montrealul canadian până la San Diego în California, de la extremitatea de sudest a orașului Miami din Florida până la extremitatea din nordvest a orașului Vancouver din Canada. Dacă așteptăm să ne întâlnim doar la adunările anuale ale Convenției, numărul celor care vor putea călători la astfel de distanțe va fi din ce în ce mai mic, raportat la numărul total al membrilor RBA. Fără să renunțăm la coordonarea tuturor în structura comună a RBA sunt necesare inițiative noi, care să dea ocazia românilor baptiști să se întâlnească într-un procentaj mai mare. Asta va fi posibil numai dacă vom organiza întâlniri zonale, la care să se poată ajunge cu mașina după un drum de nu mai mult de cinci-șase ore.

7. Recomand intensificarea colaborării cu bisericile române din diaspora europeană. Statutul comun de biserici ale exilului și diasporei, pune RBA în situația unică de a înțelege și oferi ajutor fraților noștri din aceste biserici.

8. Salut și recomand cu bucurie intensificarea legăturilor de părtășie și colaborare dintre bisericile locale RBA și alte biserici baptiste din Southern Baptist sau North American Baptist. Majoritatea bisericilor RBA fac parte și din aceste organizații. Cu cât ne familiarizăm mai mult cu America cu atât putem contribui mai mult la lucrarea de misiune și mărturie pe care o fac frații noștri care nu sunt români. Recomand ieșirea din poziția de „enclavă culturală“ sau „grup etnic“ în care se află unele din bisericile noastre, în favoarea unei deschideri către toate bisericile de aceeași credință cu noi din zonă. Micile noastre eforturi misionare își pot găsi o împlinire mult mai mare dacă vom știi să le alăturăm acestor organizații mult mai mari, mai puternice și cu o viziune misionară mult mai mare. Avem ce da acestor organizații și avem ce primi și învăța de la ele.

9. În domeniul misionar, apreciez și recomand în continuare colaborarea RBA cu eforturile misionare ale familiei Oglice, cu cele ale fratelui Ștefan Fericean din Los Angeles, care a înființat deja în opt ani peste cincizeci de orchestre în România, cu organizația MAMI din Florida, și cu lucrarea umanitară pentru persoane cu handicap fizic a familiei Oprean din San Antonio, Texas. Ne bucură, de asemenea, implicarea fraților foști „iugosloveni“ în suportul financiar și spiritual dat lucrării din Banatul de dincolo de Dunăre.

Dacă nu vine Domnul până atunci, la anul vom sărbători 100 de ani de la înființarea RBA. Este o cifră importantă și propun să organizăm o sărbătoare de mulțumire pe măsură.

În slujirea comună
Daniel Branzai

15572 Ashgrove Dr
La Mirada, CA 90638